The Scar (Cicatricea), cu Denisse Mainea (RO/EN)

The Scar Cicatricea cu Denisse Mainea, alopecie, stres, studenta
                   Denisse Mainea

RO: The Scar (Cicatricea), cu Denisse Mainea

Hello, eu sunt Denisse şi am vârsta de 21 de ani. Sunt fiică, soră, studentă, iar pe lângă toate acestea, o persoană cu responsabilităţi, evident, ca oricine altcineva.

Povestea mea a luat fiinţă în momentul în care am început să fiu „prietenă” cu stresul. În urma unei perioade mai dificile, în care am fost personajul principal, pot spune că viaţă mea a prins culoare.

Stresul pentru mine nu a existat, sau cel puţin nu l-am băgat în seamă prea serios.

Îmi eliberam cu uşurinţă energiile negative şi încărcătura emoţională prin sport. Singurul mod prin care, efectiv, mă desprind de realitate şi trăiesc intens.

Prin decembrie anul trecut am început să simt, cu adevărat ce înseamnă presiunea stresului.

De mică am fost însărcinată să am grijă de fraţii mei, de casă, de cam tot ce reprezenta educaţia lor.

Fiind o diferenţă destul de mică între noi, 2 ani, niciodată nu am încetat să mă simt ca o mămică.

După ani de zile, părinţii nostri s-au separat, iar noi am rămas cu mama.

În continuare am avut aceeaşi grijă faţă de ei, până când a apărut Karina, surioara noastră, care ne-a umplut zilele cu multă dragoste şi care ne-a schimbat destul de mult.

Mama a hotărât să plece în Anglia pentru a ne susţine şi mai mult. Cu toţii ştim cât de greu este să creşti un copil, dar 4.

Mama mea va fi întotdeauna eroina mea, omul care se ridică de fiecare dată când cade. Suportul pe care oricine şi-l doreşte când se pierde.

Mi-au trebuit vreo 3 luni până când, am decis să merg la medic, deoarece sub stres continuu din partea oamenilor, a examenelor, a responsabilităţilor, se întâmpla ceva cu organismul meu. Semnalul pe care mi l-a dat acesta a fost căderea părului în abundenţă.

Am fost diagnosticată iniţial cu alopecie areată şi ulterior făcând alte investigaţii am aflat şi de o afecţiune asociată, tiroidită autoimună, ambele având o relaţie „armonioasă”.

Alopecia areată nu se poate trata, nu exista tratament standard pe care fiecare individ sa-l urmeze şi să aibă şi rezultate. Ori îţi creşte părul, ori nu creşte deloc.

Am fost nevoită să-mi rad părul, fapt ce mi-a demonstrat că feminitatea şi puterea unei femei nu sunt reprezentate de părul, chipul, trupul acesteia, ci de ce se află înăuntrul acestui „ambalaj” cochet. Cu toate acestea feminitatea are la rândul ei calităţi, care pot fi observate cu ochiul liber, dar care constau într-un farmec interior, iar esenţa feminităţii este atitudinea ei faţă de viaţă.

După aproape jumătate de an de tratament în care nu vad rezultate, deoarece nu-mi creşte părul pe tot scalpul, realizarea mea cea mai mare este că am îndepărtat stresul, am blocat orice relaţie cu energia negativă şi pesimismul.

Anul care a trecut, pentru mine a fost cel mai important an din viaţa mea. Cu ajutorul greutăţilor am evoluat mult, m-am redescoperit şi am realizat cât de importantă este relaţia cu tine.

Mă simt mai frumoasă şi mai puternică ca oricând, iar posibilitate de a nu-mi mai creşte părul mă face să mă simt şi mai specială.

Povestea mea se transformă uşor, uşor într-un basm, asta pentru că personajul pozitiv ajunge să câştige lupta, iar victoria mea este de a inspira şi de a împărţi oamenilor iubire, iubirea de sine.

Denisse Mainea – studentă

Proiect coordonat de Lidia Leahu, președinte Asociația Abilidy

Mulțumesc pentru traducerea textului în limba engleză, Mihai Angel Michitiuc!

EN: The Scar, with Denisse Mainea

Hello. I’m Denisse and I’m 21, I’m a daughter, sister, student and besides that, a person with their own responsibilities, obviously, like everyone else

My story was created since when I started to be “friends” with my stress. During one of the more difficult periods of my life, where I was the main character, I can say that my life really changed.

For me, stress wasn’t real, or at least I didn’t pay much attention to it.

I let all my negative emotions and emotional troubles out by doing sports. The only way I effectively get away from reality and live life on the edge.

Around December, last year, I started to feel what it means to be stressed.

Since I was little, I had to take care of my brothers, take care of my house, take care of everything around their education.

Even though there was a 2-year difference between us, I never stopped feeling like a mother.

After a couple of years, our parents separated, and we stayed with our mum.

I kept taking care of my brothers, until when Karina, our sister appeared, and she filled our days with so much love and that changed us a lot.

Mum decided to start working in the UK to sustain us easier. We all know how difficult it is to take care of a child, but.

My mum will always be my hero, the kind of person that gets back up when they fall. The support that everyone wishes for when they lose themselves.

It took me 3 months to finally decide to go to the doctor, because under all the stress from people, from exams, from my responsibilities, something happened with me. My hair falling out of my head was the sign.

I was initially diagnosed with alopecia areata (spot baldness) and, after a couple of other investigations, I found another diagnosis called autoimmune thyroiditis, both being linked together.

Alopecia doesn’t have a cure, there isn’t a standard treatment that everyone can get and suddenly show results. Either it grows, or it doesn’t.

I had to shave my head, which showed me that femininity and a woman’s strength isn’t shown by her hair, face or body, but by what’s inside this kind of beautiful package. With all of this, femininity has its qualities, that can be seen with the naked eye, but what stay in an interior charm, and the essence of femininity is her attitude towards life.

After half a year of treatment without any results, because my hair doesn’t grow on my entire scalp, my biggest realisation is that I moved away from stress and blocked any relationship with negative energy and pessimism.

The year that passed by was the most important year in my life. With the help of my difficulties I evolved, rediscovered who I am and realised how important your relationship with yourself is.

I feel more beautiful and stronger than before, and the possibility of my hair not growing makes me feel even more special.

My story transforms easily, easily into a fairy tale, because the good character ends up winning the fight, and my victory is to inspire and share love with others, self-love.

Denisse Mainea– Student

Share: The Scar, with Denisse Mainea!